Folosirea analizei c...

  • Despre noi

                De ce noi?

  • Legislatie

    Detalii despre programele de finantare si...

  • Blog

    Zona destinata utilizatorilor inregistrati.

  • Contact

    Completeaza formularul si vei fi contactat in cel mai scurt timp.

Folosirea analizei cost – beneficiu în proiectele europene

Analiza Cost – Beneficiu (ACB) este un instrument de evaluare utilizat deseori pentru luarea deciziei de finanţare a proiectelor de investiţii, scopul său fiind acela de a facilita o distribuţie eficientă a resurselor.

Aceasta analiză compară costurile şi beneficiile a două sau mai multe scenarii de realizare a unei investiţii. Costurile şi beneficiile sunt deopotrivă transformate în unităţi monetare şi previzionate într-un orizont de timp care variază în funcţie de natura investiţiilor, atingând uneori chiar 30 de ani.

În contextul finanţării proiectelor de investiţii din resurse financiare de la bugetul UE,
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) Nr. 1083/2006 prevede efectuarea ACB pentru proiectele cu o valoare totală de peste 50 milioane euro, denumite „proiecte majore”.

Cadrul de reglementare

Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 stabileşte prevederile generale privind programele şi proiectele finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul Europene Social (FSE). În particular, aşa cum prevede articolul 40 (e) al Regulamentului, pentru proiectele majore ce urmează a fi finanţate din Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) se solicită pregătirea unei Analize Cost – Beneficiu (ACB) ca parte a aplicaţiei pentru finanţare: “Articolul 40. – Statele Membre sau Autoritatea de Management vor furniza Comisiei următoarele informaţii privind proiectele majore: […] (e) o analiză cost-beneficiu care cuprinde o analiză a riscului, precum şi impactul previzibil asupra sectorului în cauză şi asupra situaţiei socio-economice a statului membru şi/sau a regiunii şi, dacă este posibil, după caz, a altor regiuni din Comunitate;” Pentru perioada de programare 2007-2013, CE a prezentat un set de reguli de lucru care promovează consecvenţa în realizarea ACB (vezi Documentul de Lucru nr. 4: Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu). Cadrul metodologic general în vederea realizării ACB în contextul instrumentelor structurale este asigurat de Ghidul pentru Analiza Cost – Beneficiu a Proiectelor de Investiţii, manual publicat de CE în 2002, revizuit şi republicat în 2008. Având în vedere reglementările menţionate, Hotărârea de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008 solicită elaborarea Analizei Cost – Beneficiu ca parte a documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice.

ACB este necesară pentru a evalua dacă un proiect care se integrează în contextul obiectivelor politicii de dezvoltare regională a UE, este benefic pentru societate şi dacă necesită sprijin din bani publici.

Conform cerinţelor UE, metodologia ACB include o analiză economică şi o analiză financiară a proiectului propus pentru finanţare.

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta. Această analiză se referă la susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanţă financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare. Pentru proiectele care se consideră că sunt generatoare de venituri, in conformitate cu articolul 55.1 al Regulamentului 1083/2006, în cadrul acestei analize se va determina nivelului maxim al cofinanţării UE, pe baza conceptului „diferenţei de finanţat” (funding gap1 ).

Prin realizarea analizei economice se urmăreşte ca proiectul să aibă o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi, mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

Cerinţa de a realiza o analiză cost-beneficiu pentru proiectele majore, stabilită la nivel european, a fost preluată şi aplicată la nivel naţional și în cazul proiectelor non-majore (sub pragul de 50 milioane euro).

În domeniul instrumentelor structurale din România, proiectele pentru care se solicită o analiză cost-beneficiu sunt derulate prin POS CCE, POS Mediu, POS Transport, POR şi programele de cooperare transfrontalieră. De exemplu, dacă vreţi să reabilitaţi un muzeu, aveţi nevoie pe lângă un studiu de fezabilitate (pe partea tehnică) şi de o analiză cost-beneficiu. Însă, pentru proiectele non-majore, este extrem de dificil să se estimeze costurile şi beneficiile generate de proiect pe întreaga perioada de referință a acestuia care, uneori, atinge chiar 30 ani. În aceste cazuri, analizele cost-beneficiu se dovedesc deseori a fi subiective.

Din acest motiv, în cazul anumitor axe prioritare, calitatea analizei cost-beneficiu a condus la rate mari de respingere a proiectelor
O astfel de situaţie nu este nouă. Statele Membre mai vechi, precum Olanda, s-au confruntat cu dificultăţi semnificative în evaluarea proiectelor în trecut (1990). Pas cu pas, în următorii 16 ani, autorităţile olandeze au reuşit să publice un Manual de îndrumări pentru proiectele majore, un Ghid pentru proiectele mai mici şi au creat şi o Unitate de Sprijin pentru realizarea ACB.

Deoarece ACB nu furnizează în toate cazurile informaţii utile și corecte pentru luarea deciziei de a finanța sau de a respinge un proiect, mai ales pentru proiecte mici, care au un rol social (şcoli, biserici, spitale, instituţii culturale etc.), este nevoie ca folosirea acestui instrument să fie limitată în urma unei analize atente. Este important de a fi luate în considerare la selecția proiectelor mai multe tehnici de evaluare alternative pentru a obţine informaţiile necesare în susţinerea deciziei de a finanţa sau nu un proiect, cum ar fi analiza multicriterială sau analiza cost-eficacitate.

Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument care poate ajuta la asigurarea utilizării eficiente a resurselor de investiţii în sectoare în care beneficiile sunt greu de evaluat. Există o categorie vastă de proiecte ale căror beneficii fie nu au un preţ de piaţă uşor accesibil, fie nu sunt uşor măsurabile în termeni monetari. Dacă beneficiile proiectului sunt măsurate într-o unitate nemonetară, nu poate fi utilizat criteriul VNA pentru a decide dacă finanţăm un proiect sau nu.Lucrarea clarificatoare nr. 1 „Analiza cost-beneficiu şi alte metode de evaluare a proiectelor de investiţii finanţate din FEDR şi FC” (www.evaluare-structurale.ro)

 

Analiza multicriterială (AMC) a apărut în anii 1960 ca instrument de luare a deciziilor. Este utilizată pentru a face o evaluare comparativă a proiectelor alternative sau a măsurilor eterogene. Cu această tehnică, se poate ţine cont de mai multe criterii simultan într-o situaţie complexă. Metoda este concepută pentru a ajuta factorii de decizie să integreze diferite opţiuni, care reflectă opiniile actorilor vizaţi, într-un cadru prospectiv sau retrospectiv. De obicei rezultatele sunt direcţionate pentru a oferi sfaturi sau recomandări operaţionale pentru activităţile/proiectele viitoare ce trebuie realizate.Lucrarea clarificatoare nr. 1 „Analiza cost-beneficiu şi alte metode de evaluare a proiectelor de investiţii finanţate din FEDR şi FC” (www.evaluare-structurale.ro)

Limite şi soluţii pentru perioada de programare 2014 – 2020

Pentru perioada următoare, utilizarea ACB pentru evaluarea proiectelor non-majore trebuie să se facă ţinând cont de experienţa câştigată până acum. Practica utilizării ACB pentru proiecte non-majore este foarte eclectică, aşadar este nevoie de o abordare unificatoare pentru diversele tipuri de proiecte, inclusiv crearea unei baze de date şi metodologii transparente pentru toţi solicitanţii, stabilirea unei proceduri clare pentru examinarea/verificarea ACB. Limitările dar şi lecţiile învăţate din utilizarea Analizei Cost-Beneficiu ca metodologie de evaluare şi selecţie a proiectelor au fost sintetizate într-o serie de lucrări clarificatoare elaborate în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltarea Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2007-2013. Cazuistica și ipotezele folosite vor sta la baza elaborării metodologiilor viitoare de evaluare şi selectare a proiectelor de investiţii, metodologii care vor ține cont și de reglementările europene care vor fi în vigoare pentru perioada de programare 2014-2020. Site-ul www.evaluare-structurale.ro conţine informaţii clarificatoare şi studii cu privire la cadrul legislativ european şi naţional care reglementează ACB, precum şi mai multe ghiduri şi manuale (inclusiv pentru analizele cost-eficacitate şi multicriterială) pe care orice potenţial beneficiar ar putea să le utilizeze pentru a evita eventualele erori în practică.


1Metodă utilizată pentru a determina contribuţia din fondurile nerambursabile la proiectele generatoare de venituri și care exprimă diferenţa dintre valoarea actuală a proiectului, costurile de investiţii şi venitul net. Astfel, diferența de finanțat exprimă o parte a proiectului de investiţii şi anume costurile care nu pot fi finanţate de către proiect în sine şi care, prin urmare, trebuie să fie suportate din finanţarea nerambursabilă. Această metodă este folosită din două motive principale: (1) pentru a se asigura, pe de o parte, că proiectul dispune de resurse suficiente, iar pe de altă parte, că nu este supra-finanţat și (2) pentru a se asigura un nivel minim de rentabilitate a proiectului.

sursa:www.fonduri-ue.ro

 

Adauga un comentariu

Trebiue sa va autentificati pentru a posta comentarii.

SEO